După un deces, moștenirea se dezbate de regulă la notar, la ultimul domiciliu al celui decedat, pe baza certificatului de deces, a actelor de stare civilă ale moștenitorilor și a actelor de proprietate pentru bunuri. Două termene contează: moștenitorii au 1 an de la data decesului ca să accepte sau să renunțe la moștenire, iar dacă succesiunea e finalizată în 2 ani, nu se plătește impozit. După 2 ani apare un impozit de 1% din valoarea bunurilor.
- Ziua decesuluimoștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului
- În primul anmoștenitorii acceptă sau renunță la moștenire
- La 1 anse încheie termenul de opțiune succesorală
- În 2 anisuccesiunea dezbătută și finalizată e scutită de impozit
- După 2 aniimpozit de 1% din valoarea masei succesorale, încasat de notar
Uniunea Națională a Notarilor Publici (UNNPR) și ANAF, verificate în octombrie 2026. Pentru decesele dinainte de 1 octombrie 2011 se aplica vechiul Cod civil, cu un termen de 6 luni.
Termenul de 1 an, nu de 6 luni
Pe internet circulă încă termenul de 6 luni. El se aplica doar sub vechiul Cod civil, din 1864, deci doar pentru decesele de dinainte de 1 octombrie 2011. Pentru decesele de după această dată, Uniunea Națională a Notarilor Publici (UNNPR) arată că termenul de opțiune succesorală este de 1 an de la data decesului.
„Opțiune” înseamnă alegerea fiecărui moștenitor: acceptă moștenirea sau renunță la ea. Renunțarea se face printr-o declarație în formă autentică, la notar. Termenul curge de la deces, nu de la momentul în care ajungeți la notar, așa că nu-l lăsați pe ultima sută de metri.
Ce acte vă trebuie
Lista UNNPR, Acte necesare la dezbaterea succesiunii în cadrul procedurii notariale. Notarul vă poate cere și alte documente, după caz.
Lista UNNPR e mai jos. Unele acte le aveți acasă, altele trebuie cerute de la primărie și de la ANAF, așa că începeți cu acestea din urmă.
Două detalii care încurcă des:
- certificatul de deces emis în străinătate trebuie întâi transcris la autoritățile române; fără transcriere, procedura nu se poate deschide;
- certificatele de atestare fiscală se cer de la două instituții: de la primărie, adică direcția de taxe și impozite locale, pentru bunurile impozitate local, și de la administrația financiară (ANAF).
Dacă defunctul era căsătorit, la notar se încheie și un act de lichidare a regimului matrimonial între soțul supraviețuitor și ceilalți moștenitori.
Cum decurge procedura
- Alegeți un notarcompetent pentru ultimul domiciliu al defunctului
- Depuneți cererea de deschidereo poate face oricare moștenitor, un creditor sau altă persoană cu interes legitim
- Strângeți actelestare civilă, proprietate, certificate fiscale
- Dezbaterea, cu martorimoștenitorii acceptă sau renunță; soțul supraviețuitor lichidează regimul matrimonial
- Certificatul de moștenitorcâte un exemplar pentru fiecare moștenitor, după plata taxelor și a onorariilor
Cererea de deschidere o poate face oricare dintre moștenitori, dar și creditorii moștenirii sau orice persoană cu un interes legitim. Nu e nevoie ca toți moștenitorii să fie de acord ca procedura să înceapă.
Cine nu poate participa la dezbatere, de exemplu pentru că locuiește în străinătate, se poate face reprezentat printr-o procură succesorală autentică. La final, fiecare moștenitor primește câte un exemplar al certificatului de moștenitor, după plata taxelor succesorale și a onorariilor.
Impozitul de 1% după 2 ani
Codul fiscal scutește de impozit succesiunile dezbătute în 2 ani de la data decesului. Dacă termenul se depășește, ANAF precizează că moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. Impozitul îl calculează și îl încasează notarul public, în procedura notarială.
| Când se finalizează succesiunea | Impozit |
|---|---|
| În cel mult 2 ani de la deces | scutire |
| După 2 ani de la deces | 1% din valoarea masei succesorale |
Pe lângă impozit, notarul percepe onorarii și taxe pentru procedură. Cereți-i o estimare la prima întâlnire, înainte să începeți dezbaterea.
Cum adunați actele fără să vă pierdeți
Perioada de după un deces e grea, iar hârtiile vin din zeci de locuri: spital, starea civilă, primărie, ANAF, bancă. Faceți o listă cu toate bunurile despre care știți, fotografiați fiecare act pe măsură ce îl găsiți și păstrați originalele într-un singur dosar. Ghidul despre actele necesare după un deces în familie vă arată ce urmează după succesiune, iar cel despre actele importante pentru seniori vă ajută să pregătiți totul din timp, pentru ceilalți membri ai familiei.
Paperlock poate fi locul în care stau aceste copii: fotografiați actele, aplicația le citește și le găsește când întrebați, de exemplu, „unde e contractul de vânzare al casei de la țară?”. Răspunsul vine cu documentul atașat, iar dacă nu e în seif, aplicația vă spune asta, fără să inventeze.
Acestea sunt informațiile UNNPR și ANAF valabile în octombrie 2026. Fiecare succesiune are particularitățile ei: notarul vă spune exact ce acte și ce costuri se aplică în cazul dumneavoastră.